NÉVNAP

2017. október 17. Kedd
Hedvig, Hédi
 
A Nap kel 07:41-kor,
nyugszik 18:27-kor.
 
Holnap Lukács napja lesz.

PREZENTARE

 Ţinutul Casinului

Casinul este cel mai mic bazin al Carpaţilor Orientali, aici se situează istoricul Scaun al Casinului , care a fost parte a Scaunului Ciucului de odinioară, azi cea mai mare comună a judeţului Harghita. Datorită izolării geografice regiunea reprezintă cel mai pur izvor al tradiţiilor şi obiceiurilor secuieşti. Cea mai importantă atracţie a Casinului este comoara sa naturală, ţinutul fiind înconjurat de munţi înalţi de 1100-1200 de metri.

KASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_00.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_01.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_02.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_03.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_04.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_05.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_06.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_07.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_08.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_09.jpgKASZONALTIZ KOZSEG -  COMUNA PLAIESII DE JOS_11.jpgNYERGESTETO-5.jpg

Dispune de un peisaj deosebit, având o floră şi o faună deosebit de bogată, totodată cu izvoare cu ape bogate, benefice care ţâşnesc din munţi.Bazinul Casinului este deschis doar la sud , către Târgu-Secuiesc, la vest poţi ajunge în Bazinul Ciucului prin locul numit Nyergesteto. Comuna este alcătuită din cinci aşezări: Plăieşii de Jos, Plăieşii de Sus, Imper, Iacobeni, Casinu- Nou . Prin regiune trece drumul naţional 11B atingând Casinu-Nou. Către celelalte aşezări ale regiunii ne duce drumul judeţean 121G. Datorită aşezării sale izolate bazinul reprezenta unul dintre punctele strategice ale maghiarilor, secuii aşezaţi aici apărau hotarele de est. Prima aminitre scrisă a Ţinutului Casinului apare în documentul papal din anii 1332-33, din 1396 era o regiune autonomă.Autonomia sa secuiască şi-a primit-o de la Zsigmond din Luxemburg, autonomia fiind reînnoită de mai mulţi domnitori, printre care şi Matei de la Hunedoara care a consolidat-o în 1462.

Datorită posibilităţilor oferite de natură traiul localnicilor era asigurat de creşterea animalelor, cultivarea pământului, exploatarea lemnului şi prelucrarea lui. Regiunea avea meşteri care fabricau şindrilă, munca lor trainică poate fi observată şi azi pe unele acoperişuri. La fel de populare erau şi ţesăturile, a căror culoare şi ornamente erau unice în regiune. Mult timp foloseau în ţesături culorile roşu, galben-verzui, albastru. Ţesăturile de lână erau decorate cu motive de mii de ani.

Deosebit este şi portul popular specific Casinului, care era asemănător cu uniforma grănicerilor. Ornamentele portului trebuiau să oglindească statutul militar şi locul ocupat în societate. Elementele portului purtat de femei s-au schimbat mult de-a lungul secolelor, s-a simplificat coloratura şi ornamentele. Podoaba străveche de pe cap, cu panglici este purtată şi azi cu costumul popular.

Aşezarea localnicilor a avut loc pe baza naţionalităţii, urmele acestui fapt este demonstrată de structura cu străduţe fără ieşire a aşezării. Simplitatea clădirilor, lumea formelor conferă unaspect prietenos satelor. În comună trăiesc 3000 de oameni, mai mult de 90% dintre locuitori sunt de naţionalitate maghiară şi de religie catolică. În sate proprietăţile comune funcţionează foarte bine, având un rol deosebit de important în dezvoltarea economică. 

Tradiţiile celor de la Casin sunt asemănătoare cu cele din alte regiuni ale Ţinutului Secuiesc, în amănunte însă se disting câteva particularităţi.

Locuitorii satelor din Casin se întâlnesc anual în cadrul mai multor manifestări. La Plăieşii de Jos se organizează cu regularitate zilele satului, unde localnicii şi oaspeţii sunt distraţi cu programe variate. În program figurează spectacole culturale, concursuri, chiar şi încercări de ajunge în Cartea Recordurilor, important fiind ca cei prezenţi să se distreze.

Este de amintit faptul că tinerii sunt participanţi activi ai păstrării obiceiurilor, fiecare sărbătoare fiind precedată de pregătiri spectaculoase. Înainte de Crăciun se ştie cu exactitate ce sarcină îi revine fiecăruia de sărbători. Tradiţia cu nuielele este foarte veche. Tinerii adunaţi în grupuri pornesc la miezul nopţii, ca să le amintească fetelor din sat de copiii executaţi la Betlehem. Feciorii se adună în casa unuia dintre ei ca să pregătească nuielele. Acest lucru necesită multă pricepere, deoarece nuielele se împletesc, la capătul lor se pune câte un trandafir.

Grupul este condus de aşa-zisul rege, trec prin sat cântând şi intră în casa fiecărei fete. La case semnalele de lumină le spun dacă sunt primiţi sau nu.

Feciorii primesc de la fete câte o panglică şi sunt serviţi cu bunătăţi. Între timp dacă le permit condiţiile mai fură câte un obiect din casa fetei. Acestea vor fi luate înapoi de fete, dar deocamdată sunt legate de capătul nuielelor. Sărbătoarea ţine până dimineaţă, când ia sfârşit cu o slujbă la capelă.

O altă sărbătoare legată de iarnă este „ înmormântarea iernii”.La Casinu-Nou parada în costume începe deja de dimineaţă, astfel oamenii îşi iau rămas-bun de la iarnă. În centrul comunei iarna întruchipată în taur  făcut din paie este bătută şi apoi înmormântată. Lovituri de bici, muzică veselă atrage atenţia asupra sfârşitului iernii, tineri şi bătrâni se adună ca să pună iarna în pământ.Centrul paradei este taurul, pe care proprietrul vrea să-l vândă dar cere prea mult pe el şi nu-l vrea nimeni.

Localnicii îmbrăcaţi în port popular sunt însoţiţi de draci, care îi distrează pe cei prezenţi.Parada porneşte de la Plăieşii de Jos şi se termină în mod tradiţional pe un pod.Gospodarul atacă taurul de mai multe ori cu un baltag, deoarece nu primeşte preţul cerut. Între timp feciorii şi fetele dansează implicînd şi pe spectatori. Alaiul este primit în mai multe locuri cu gogoşi, colac secuiesc, vin fiert, pălincă. În cele din urmă ,deoarece nu-l poate vinde, gospodarul  loveşte taurul în cap şi-i arde „pielea”

După toate acestea participanţii la paradă se reîntorc la casa de cultură pentru petrecerea ce ţine până la miezul nopţii. Viaţa dinamică a Plăieşilor de Jos reprezintă o adevărată atracţie pentru vizitatori. Oaspeţii sunt primiţi cu programe variate, cu cazare comfortabilă, servicii bogate.Pensiunea Vackor oferă bunătăţi secuieşti şi camere comfortabile. Mai sunt şi alte pensiuni care îi aşteptă pe vizitatori. Peisajul fermecător şi localnicii prietenoşi te asigură că merită să vizitezi Ţinutul Casinului. 

HungarianMagyarRomanianRoEnglish (UK)English (US)

Facebook Like Box